Ne îndreptăm, oare, spre un final decisiv și iminent al motoarelor auto alimentate cu motorină?
Este evident că piaţa auto mondială este dominată de motoarele cu ardere internă. Mai nou, o parte din piaţa motoarelor cu ardere internă clasice (diesel, benzină) este înlocuită cu sistemele de propulsie pe bază de energie electrică, automobilele hibride (micro hibrid, mild hibrid, full hibrid) şi electrice încep să devină o apariţie comună în parcul auto dar nu într-o măsură semnificativă.
Cu toate că inovaţiile tehnologice, legate de automobilele hibride şi electrice, s-au dezvoltat într-un ritm alert, motoarele cu ardere internă nu şi-au spus ultimul cuvânt. Mulţi ani de acum înainte «stăpânii» sistemelor de propulsie ale automobilelor vor fi tot motoarele cu ardere internă.
Cum spune şi numele, motorul diesel a fost inventat de Rudolf Diesel. Inginer, antreprenor şi inventator, Rudolf Diesel s-a născut pe 18 Martie 1858 la Paris. Părinţii Theodor şi Elise Diesel au emigrat din Germania în Franţa şi ulterior în Anglia datorită războiului franco-prusac.
| Ai avut accident si nu a fost vina ta ? NOI ITI OFERIM GRATIS O MASINA DE INLOCUIRE. |
Căsătorit în 1883 cu Martha Flasche, tatăl a trei copii, Rudolf Diesel decide să se mute la Berlin la începutul anilor 1890 pentru a-şi dezvolta experienţa profesională. şi-a concentrat studiile asupra maşinilor termodinamice, nemulţumit fiind de randamentul extrem de scăzut al maşinilor cu abur (randament termodinamic maxim de 10-15 %). A început cu proiectarea şi realizare unui motor termic ce funcţiona pe baza ciclului Carnot dar pentru a obţine rezultate mai bune a început să-şi dezvolte propriul motor. Motorul său se baza pe principiul injecţiei de combustibil la sfârşitul cursei de comprimare, combustibil ce se aprindea datorită temperaturii înalte rezultate în urma comprimării aerului.
Motorul lui Rudolf Diesel s-a impus, mai bine de 100 de ani, în diverse domenii ale tehnologiei. Aplicaţiile sunt diverse, de la motoare industriale, navale, pentru locomotive şi autovehicule până la motoare pentru aviaţie.
Principul de funcţionare este acelaşi şi pentru motoarele diesel auto de generaţie nouă, îmbunătăţirile acestora constând în mare măsură în materialele utilizate, sistemele electronice de gestiune ale injecţiei de combustibil şi în post-tratarea gazelor de evacuare.
Interesant este faptul că combustibilul original, care a stat la baza invenţiei lui Rudolf Diesel, a fost pe bază de ulei vegetal şi nu motorina. Se pare că datorită preţului tot mai mare al petrolului revenim la origini, la biodiesel.
Însă dieselul a devenit popular în domeniul autoturismelor de persoane datorită primului Golf diesel, propus de Volkswagen în 1976 (foarte interesant, acest motor diesel a fost dezvoltat pornindu-se de la versiunea pe benzină).
În cursa pentru creșterea puterii și a eficienței, Mercedes-Benz a fost primul care a lansat un turbodiesel pe un autoturism, în 1978. Iar acum mașinile diesel au ajuns foarte apreciate de marele public în principal pentru consumul mai scăzut decât al mașinilor pe benzină. Din păcate, fanii diesel omit multe alte minusuri.
Cel mai mare motor Diesel din lume este Wartsila-Sulzer RTA96-C, realizat pentru vase container uriaşe. Produce aproximativ 84,42 MW, adică 113 210 CP la 102 rotaţii/minut, are 13,5 metri înălţime, 26,59 metri lungime şi cântăreşte peste 2.300 de tone si consuma peste 3.785 litri de combustibil pe ora.
Dieselul pare a fi în acest moment paria industriei auto. Hulit, ocolit, fără viitor, cel puţin în declaraţii. Dar povestea diselului seamănă cu bancul sovietic despre femeile uşoare, care ziua erau criticate în şedinţele de partid, iar noaptea erau abuzate de tovarăşi.
Zilele de glorie ale motorinei au fost desființate prin înăsprirea standardelor europene privind emisiile, scepticismul consumatorilor ca urmare a scandalului Grupului Volkswagen privind emisiile de gaze și amenințarea din partea mai multor municipalități de a le interzice din centrele orașelor.
De la o cotă de piață de 55% în 2011 (față de 43% benzină), penetrarea motorinei în cele 27 de țări europene urmărite de JATO Dynamics a scăzut până la 44%. (în Franța, de exemplu, peste 75% dintre mașini sunt diesel!).Analizele spun ca masinile desel vor avea o cota de piata de doar 9% în 2030! În condițiile în care mașinile electrice și cele hibride vor ajunge de la circa 1% acum la peste 60% în 2030.
DAAAAR, De ce cumpără lumea diesel în continuare? Pentru că maşinile dotate cu astfel de propulsoare sunt puternice – au tracţiune net superioară celor pe benzină, consumă puţin şi au viaţă lungă. Trei caracteristici pentru care cumpărătorii nu pot renunţa la motoarele diesel, chiar dacă ştiu ca aşa-zisa poluare scăzută este de fapt o mare minciună în privinţa emisiei de oxizi de azot.
Motorul diesel părea gata să aibă o lungă domnie pe piața europeană a autovehiculelor, seducând cumpărătorii cu promisiunea de a oferi o economie de combustibil superioară și un cuplu otravitor. Factorii multipli au determinat scăderea bruscă a cererii de motorină anul trecut, însă experții declară că sistemul de propulsie nu ar trebui să fie calculat încă.
Explozia de vânzări diesel a fost înregistrată după o campanie agresivă pe care politicienii şi oficialii europeni au făcut-o începând din anii ’90 cu privire la faptul ca dieselul este mai eficient şi mai nepoluant decât benzina.
Apoi a apărut biodieselul care ameninţa să distrugă echilibrul alimentar al planetei şi ad-blue-ul care creştea preţul transportului. Pentru ca totul să se spargă în giganticul balon de săpun numit Dieselgate. Şi, culmea, printre cei care au făcut cel mai mare lobby pentru promovarea dieselului în noile vânzări au fost cei de la VW, motoarele lor de 1.9 TDI şi 2.0 TDI ajungând să fie exportate pe tot mapamondul şi vândute sub diverse mărci.
| Ai avut accident si nu a fost vina ta ? NOI ITI OFERIM GRATIS O MASINA DE INLOCUIRE. |
Ce punem în loc??
Acum autoritățile speră să aplice aceeaşi metodă folosită pentru promovarea agresivă a dieselul pentru a face loc pe piaţă maşinilor electrice. Doar că nu vorbim despre aceleaşi caracterisitici şi acoperire a nevoilor. Singurul capitol la care punctează motorul electric este poluarea zero. Atât. La nivel de tracţiune ar sta mai bine dacă ar avea energie suficientă. La capitolul autonomie nici nu se pune problema unei comparaţii.
Dacă bariera teroretică de 500 de km a fost atinsă la autonomia electrică, dar reală este undeva pe la 350 de km, în anumite condiţii de folosire a tracţiunii, în privinţa motoarelor diesel mia de kilometri este o certitudine, tracţiunea exprimată în cuplu mare este garantată, iar motorină se poate găsi în orice loc. În plus, în privinţa, transportului comercial este greu de imaginat că TIR-urile electrice vor concura într-un timp scurt cu propulsoarele diesel. Pentru acest tip de concurenţă, există calea ferată.
Producătorii de automobile, care au investit miliarde în tehnologia diesel avansată, au promis să se asigure că sistemul de propulsie nu dispare. „Diesel merită să lupte pentru”, a declarat CEO-ul Daimler Dieter Zetsche
Eforturile lui Daimler de a proteja motoarele de propulsie se datorează mărcii sale Mercedes-Benz. „De la începutul anului, vânzările de autovehicule diesel de la Mercedes-Benz în Europa au crescut de fapt ușor în comparație cu perioada din anul precedent”, a spus un purtător de cuvânt al companiei Daimler. JATO Dynamics a confirmat că vânzările de motorină ale Mercedes au crescut cu 4% în această perioadă, până la 512.622, cel de-al doilea în Europa după marca VW.
„Pentru a elimina motorina ar fi o mare greșeală atât din perspectivă ecologică, cât și din punct de vedere economic”, a declarat Mario Muerwald, șeful departamentului de dezvoltare al motoarelor diesel de la Daimler. „Noi nu ne angajăm în mod deliberat într-o singură formă de sistem de acționare, ci într-o coexistență a motoarelor pe benzină eficiente și curate, diesel, hibride plug-in, sisteme de antrenare a bateriilor și a hidrogenului”.
Aceste masuri apar datorita necesitatii reducerii emisiilor de noxe poluante care sunt tot mai periculoase pentru mediul inconjurator, dar si din cauza scandalurilor privind modificarea valorilor noxelor emise de catre automobilele diferitilor producatori auto.
Din nefericire, activistii de mediu mentioneaza ca, din analizele si testele aplicate in diferite orase ale Germaniei, nivelul emisiilor poluante a depasit de mult limitele impuse de Uniunea Europeana, iar sanatatea cetatenilor este puternic afectata.
Hotărârea istorică a unei instanţe de judecată germane că oraşele pot fi obligate să interzică circulaţia maşinilor diesel poluante va avea consecinţe în afara Germaniei, inclusiv în Europa de Est.
În primul rând va fi puterea exemplului. Apoi, pentru că eventualele interdicţii vor eroda cererea şi aşa slabă pentru maşini diesel rulate pe piaţa germană, acestea vor deveni mai ieftine şi mai atractive pentru cumpărătorii deja tradiţionali din Europa de Est.
În Ungaria există deja avertismente că această ţară riscă să devină cimitirul de maşini al Europei. Anul trecut, Ungaria a importat aproape 37.000 de maşini rulate mai vechi de 15 ani. Cele mai multe sunt maşini nemţeşti. Avertismente similare vin şi din Bucureşti.
Adevărul este crud, dar e necesar să înțelegem că mașinile diesel sunt departe de a ne fi prietene. Autoritățile au minimizat prea mult până acum efectele nocive ale poluării provocate de motoarele alimentate cu motorină, iar acum trebuie luate decizii radicale. Care sunt nepopulare și, cu siguranță, vor provoca indignare.
E o revoluție inevitabilă, iar lucrurile vor fi mai ușor de înghițit dacă cei direct afectați (de la producători și angajații lor până la utilizatori și afaceriști) vor fi cât mai bine informați în privința motivelor pentru care trebuie să scăpăm de diesel. Pe de altă parte, sunt sigur că sentimentele negative născute din teama de schimbare vor fi speculate de unii cu cine știe ce interese.
Ne îndreptăm, oare, spre un final decisiv și iminent al motoarelor auto alimentate cu motorină?
